Manastirea Moisei - Maramures

Staretii de la Manastirea Moisei

Staretii din secolul al XVII-lea de la Manastirea Moisei
     Iosif este staretul Manastirii Moisei care vine din secolul anterior. El s-a remarcat prin vrednicie. În 1599 a terminat de ridicat biserica, numita atunci „cea noua”, fiindca pana la acea data a existat alta veche, care nu mai corespundea stadiului de evolutie la care a ajuns manastirea. Acestea se stiu dintr-o inscriptie.Cea veche era asezata ceva mai sus, spre Muntele Magurice, în locul numit Valea Bisericii.
     Dosoftei. Dumitru Pop a fost preot dintr-o familie nobila din Moisei. S-a calugarit si si-a luat numele de Dosoftei. Era ieromonah la manastirea Moisei si a devenit staretul acestei manastiri. Acolo a cârmuit bine manastirea, si-a format un renume în rândul monahilor si al preotimii maramuresene. De aceea. la 28 noiembrie 1634 a fost ales si apoi hirotonit întru episcop al Maramuresului de catre mitropolitul Varlaam al Moldovei.

     Mihai Coman este staretul în timpul caruia s-a sfintit, în 1672, biserica ridicata în 1599 de staretul Iosif. El a trait si a organizat maretul eveniment, când, pentru aceasta sfintire, a venit însusi mitropolitul Transilvaniei, Sava Brancovici. Prin aceasta numele staretului Mihai Coman a intrat în istorie.

     Timotei Brasoveanul este mentionat pe o pagina a unui Liturghier rusesc de la manastirea Moisei. „Si în sfânta manastire au fost egumen popa Timoftei Brasovanul de poiprit de la Berezuntu; sa sa stie anii de la Hristos 1682; s-au scris în luna noiembrie în 15 zile”. Localitate cu numele Berezumtiu nu avem, probabil este vorba despre Berezeni din fostul judet Falciu, azi judetul Vaslui. Stefan Metes, în lucrarea sa de istorie bisericeasca, este de parere ca Timoftei a fost staret la Moisei cu zece ani mai înainte, la 1672 când s-a sfintit biserica ( ).

      Mihai Coman. În localitatea Moisei sunt numeroase familii cu numele Coman, la fel si în documente. Din una dintre aceste familii este si staretul Mihai Comann în jurul anului 1694. La acest an el este mentionat si ca protopop al Viseului ( ).

Soborul de la Manastirea Moisei din 1700
Cu acest sobor se încheie istoria Manastiurii Moisei din secolul al XVII-lea. Soborul a fost convocat printr-o circulara scrisa de episcopul Iosif Stoica la Manastirea Giulesti, unde, atunci, episcopului Iosif îsi avea resedinta. Locul de reuniune pentru sobor a fost fixat la Manastirea Moisei. Un fragment din acest convocator s-a pastrat, a fost descoperit de Nicolae Iorga, publicat si comentat în „Analele Academiei Române” din 1913, unde istoricul spune: „În scoartele unei carti slavone de slujba ale Maramuresului din veacul al XVI-lea, pe care mi le-a daruit un prieten, gasesc prinsa jumatate dintr-o scrisoare a episcopului Iosif Stoica de pe la 1700”.
Episcopul Iosif Stoica a sprijinit scoala de la Manastirea Moisei si a îndemnat oamenii de acolo sa învete carte. Episcopul Iosif Stoica a ales Manastirea Moisei drept loc pentru a tine acest important sobor pentru ca aici era un important centru spiritual si tot aici s-a dezbatut buna pregatire a preotilor si întarirea în credinta pentru ca atunci era timpul când uniatia batea staruitor la usa.

Staretii din secolul al XVIII-lea de la Manastirea Moisei
     Mihai Coman, arhimandrit. Lista staretilor din secolul al al XVII-lea s-a încheiat cu protopopul Mihai Coman, iar lista staretilor din secolul al XVIII-lea începe cu arhimandritul Mihai Coman. De fapt este una si aceeasi persoana, care la Stefan Metes apare cu numele Nicolae Coman ( ). Istoricii au aratat ca protopopul Mihai Coman a ramas vaduv, s-a calugarit si a ajuns arhimandrit. Este înregistrat staret al Manastirii Moisei la 1713.

     Ionas a fost preot în Moisei. În 1715, Adunarea judeteana l-a numit inspector al bisericilor ortodoxe din Maramures, si pentru un timp a detinut si demnitatea de staret al Manastirii Moisei.
    Iorest Coman este arhimandrit si fiul protopopului Mihai Coman. Iorest a fost staret pe la anul 1732. La aceasta data credinnciosii din Sacel au cumparat câteva carti pentru biserica lor. Pe o foaie a unui Octoih ei au scris: „Si le-amu cumparatu supt aceea vrene când … au fost arhimandrit la manastirea Moiseiului Iorestu. Ani… 1732” ( ).

     Gheorghe, Ieromonah, era venit de la Manastire Neamt. El a fost staret pe la 1737. Pe o pagina a unui Minei este scris: „Eromonah Gheorghia sfânta manastirea Neamtului, din Moldova, vlet 7245, iar de la Hristos 1737, Aprilie 7” ( ). Citatul din documentul 488 din colectia Bârlea pe care Ioan Horea îl da pentru ieromonahul Iorest nu se refera la acesta, ci la monahul Tanase ( ).

     Tanase. monah. ( la Ioan Horea Atanasie ieromonah). Este venit tot din Moldova, dupa unele pareri tot de la Manastirea Neamt. „Eu, monah Tanase …sa se stie când am sezut aici la manastire, la Moisei, jumatate de an, în zilele pre-luminatului Domn Ion Nicolae Voievod Mavrocordat si (slujitor) lui Hristos chir Nichifor, Mitropolit tara Moldovei; apucându-ma iarna aice, în tara Maramures …am sezut aice la manastire la Moisei; dila Zidire Lumie 7253, dela Hristos 1745, mesita Martie 25 de zile” ( ).

     Teofan. Ieromonah. Acesta a fost trimis, în 1759, de staret la Manastirea Moisei de catre Calistrat, staretul de la Manastirea Putna cu o bogata scrisoare de recomandare, pe care am reprodus-o mai sus. Copistul, când a copiat scrisoarea staretului Calistrat a sarit peste cinci rânduri din document, pe care nu le-a reprodus în copie. Cu regret ca nu s-a procedat corect, Silviu Dragomir scrie: „Pacat ca aceasta frumoasa scrisoare a igumenului de la Putna nu a fost copiata si tiparita cu destula grija de autor. În vara anului 1911 ne-a aratat-o si noua regretatul Dr. Ioan Mihalyi si cu acea ocazie am constatat ca înainte de cuvintele <<înzadar, fiindca de la sama de vreme încoace…>>lipsesc cinci sire, care au ramas necopiate. Tocmai pasagiul suprimat contine confirmarea svonului despre persecutia religioasa care s-a înstapânit si în Maramures” ( ).

     Andrei. Arhimandrit. A venit de staret la Manastirea Moisei de la Manastirea Moldovita în 1779, despre care am vorbit si mai sus. El însusi spune într-o însemnare: „Eu smeritul Andrei, arhimandrit din Moldovita am venit la manastirea Moisei, unde e ctitor preotul Ionas, fiul lui popa Mihai, 1779-1780, mesita 15” ( ). Dupa intrarea zonei raionului Viseu sub jurisdictia Episcopiei Vadului, Feleacului si Clujului, în 1948, episcopul Nicolae Colan a supravegheat bunul mers al parohiilor de aici, precum si a Manastirii Moisei, unde din octombrie 1948 a adus staret si calugari de lege româneasca. Drept staret a fost adus parintele arhimandrit Dr. Atanasia Clodovschi, cu ordinul nr. 514 din 1 decembrie 1948 si câtva calugari de la Manastirea Neamt si de la alte manastiri din Moldova. La 1 iulie 1949 însa staretul Dr. Atanasie Clodovschi a fost chemat la Mitropolia Ungrovlahiei din Bucuresti.

     A urmat ca staret la Manastirea Moisei parintele arhimandrit Dr. Vasile Vasilache, care era venit la Moisei o data cu primii calugari din 1948. A avut greutati numeroase si n-a condus mult timp manastirea.

     Dupa Vasilache a venit la conducerea Manastirii Moisei parintele arhimandrit Melchisedec Manolescu, care a ramas în aceasta demnitate pâna la 15 mai 1958, când a fost transferat la Manastirea Nicula, unde a fost tot staret, dar numai pâna în 1959, pentru ca în timpul acela situatia era foarte tulbure si agitata pentru viata monahala. Parintele „arhimandrit Melchisedec Manolescu a adunat în jurul sau mai multi ucenici, având sub ascultarea sa pe ieromonahii: Vichentie Gorceag, Damaschin Rotaru, Seroftei Popovici, Gavrila Acatrinei, Gavrila Vitali, Teodosie Cioara, Ghrontie Ciocodan, Nicolae Barcari, Gherontie Sisisteanu, Nifon Ianculescu – arhimandrit si protosinghel Samuila Gavrila; pe ieromonahii: Agapie Minasi, Averechie Tântar, iar frati pe: Paduraru Ioan, Spiridonescu Gheorghe, Spiridonescu Ioan, Budu Ioan, Filip Iosif, Sasaran Vasile si Brânzan Valentin” ( ).

     Staretul urmator la Manastirea Moisei a fost ieromonahul Nestor Codar, dar el n-a condus manastirea decât un an si jumatate, în 1958-1960. Anul 1960 a constituit un moment important în istoria Manastirii Moisei.
      În acest an a venit staret protosinghelul Arsenie Obancea, care a condus manastirea timp de sapte ani, pâna în 1967. În timpul pastoririi sale toti calugarii au fost alungati din manastire. Înca din 1960 manastirea a fost transformata în Parohia III Moisei.

     În 1967-1968 Manastirea Moisei nu mai avea nici un calugar si era administrata de preotul Mihai Oprisanu de la Parohia Moiseei Centru. Credinciosii si în acel an au venit la hramul manastirii. Parintele Mihai Oprisanu i-a prezentat situatia complicata de la Manastirea Moisei episcopului Teofil Herineanu de la Cluj. Împreuna au aflat o modalitate de rezolvare a problemei într-un mod satisfacator la momentul dat. Pentru ca Manasatirea Moisei era proclamata parohie trebuia adus aici un preot. Pentru ca poporul cerea, dorea si pretindea ca manastirea sa-si continue misiunea, era nevoie de calugari. Preotul Mihai Oprisanu si cu episcopul Herineanu l-au aflat pe calugarul Ioan Ivascu, pe care l-au adus de preot la Parohia Moisei III.
     Parintele protosinghel Ivascu era un om foarte destoinic si le împlinea atât pe cele ale eparphiei, cât si pe cele ale manastirii. În timpul pastoririi sale „s-a introdus în manastire curentul electric, telefonul, s-a pregatit biserica mare pentru pictura si s-au redobândit terenurile manastirii înstrainate de antecesorul sau” ( ).

     Staretii au fost oameni cu pregatire temeinica, se ocupau de buna organizare si buna functionare a manastirii, de împlinirea menirii tuturor celor ce formau obstea de acolo. Faptul ca Manastirea Moisei supravietuieste era bine cunoscut. Credinciosi din tot Maramuresul veneau la Manastirea Moisei, mai ales la hramuri era plin muntele de dreptcredinciosi.
     Arhimandrit Ioan Horea a condus Manastirea Moisei timp de 27 de ani, fiind destoinic, în acel timp, a împlinit si misiunea de paroh la Parohia III Moisei. Dupa ce a venit aici s-a preocupat mult de problemele manastirii. În primul rând a gestionat pictura la biserica mare, cea construita de Tit Bud si Petru Mihalyi în 1910. Datele esentiale despre aceasta lucrare le avem în „Pisanie. Cu vrerea Tatalui, ajutorul Fiului si cu împreuna lucrarea Sfântului Duh ziditu-sa acest sfânt locas manastiresc din Izvorul Negru, comuna Moisei, judetul Maramures între anii 1905-1910. Între anii 1981-1984 sfântul locas a fost pictat în tehnica fresca de catre pictorul Flesaru Pantelimon din Câmpulung-Muscel. Între anii 1984-1985 a fost înzestrat cu iconostas si strane noi sculptate în lemn de stejar de catre o echipa de sculptori din Grumazesti-Neamt. Toate aceste lucrari s-au facut din ajutoarele primite de la credinciosii locali si pelerinii veniti la Sfânta Manastire Moisei. Lucrarile acestea au fost initiate si conduse cu multa truda si jertfa de catre P. C. Protos. Ioan Horea – staretul manastirii. Astazi 18 mai 1986 s-a târnosit acest sfânt locas cu hramul Adormirea Maicii Domnului dupa 76 de ani de la înaltarea lui de catre I. P. Sa Teofil Herineanu – Arhiepiscopul Ortodox al Vadului, Feleaculu si Clujului, înconjurat de un mare numar de preoti si diaconi si în prezenta unui mare numar de credinciosi localnici si din întreg Maramuresul, în zilele P. F. Patriarh al României Iustin Moisescu, Episcop Vicar al Clujului P. S. Justinian Chira Maramureseanul, staret si paroh fiind Ioan Horea, ridicat atunci la rangul de arhimandrit. Înscrie, Doamne, în „Cartea Vietii”, pe toti ostenitorii, donatorii, închinatorii si binefacatorii sfânt locasului acestuia. Amin!”. La rugaciunile Sfintilor Ierarhi Ilie Iorest, Simion Stefan, Sava Brancovici, si Iosif Marturisitorul, ocrotitorul Maramuresului si Satmaruluii, în eparhiile carora era cuprins si Maramuresul, Dumnezeu a rânduit ca Manastirea Moisei singura care a mai ramas din câte a avut Maramuresul, sa intre într-o noua faza a evolutiei de zidire materiala, dar mai ales spirituala. În primavara anului 2007 s-a separat Parohia III Moisei de Manastirea Moisei. Paroh al acestei parohii a ramas în continuare fostul paroh dar si staret al manastirii, Ioan Horea, si a construit o noua biserica pentru aceasta parohie, iar staret la Manastirea Moisei a fost transferat staretul de la Manastirea Scarisoara Noua, prea cuviosul parinte protosinghel Teofil Pop. Din data de 20 aprilie 2007 a fost transferat ca Staret la Manastirea Moisei judetul Maramures, iar in 2008 a absolvit cursurile aprofundate de Master din cadrul Facultatii de Teologie Ortodoxa „Sfânta Mucenita Filofteea, din cadrul Universitatii Pitesti, cu lucrarea „Culte si denominatiuni aparute în urma Reformei protestante” întocmita sub îndrumarea Prea Cucernicului pr.conf.univ.dr. Brinzea Nicolae.
     O data cu separarea Parohiei III Moisei de manastire si cu venirea noului staret, a preacuviosului parinte protosinghel Teofil Pop, care are o noua viziune asupra vietii de viitor a manastirii se simte si se vede o schimbare în bine atât pe plan administrativ, cât si pe plan spiritual. Astfel, Dumnezeu a rânduit ca în prezent Manastirea Moisei sa cunoasca o remarcabila etapa de evolutie. Mai întâi preluarea conducerii manastirii de la parintele Horea s-a facut în cele mai bune si fratesti raporturi. Ba i s-a rezervat parintelui Horea conditii bune de locuire în manastire pe timpul construirii noii biserici pentru parohie. Apoi parintele Teofil a elaborat un proiect complex de o adevarata renastere pentru Manastirea Moisei. Acest proiect prevede multe obiective pentru viitor. Dumnezeu a binecuvântat frumoasele gânduri care, prin munca si râvna, prind viata. Desi n-a trecut mult timp de când preacuviosia sa a venit aici, unele dintre aceste obiective s-au înfaptuit, altele sunt în lucrare, mai sunt si de perspectiva la care se va ajunge în curând.
     Poarta sculptata în lemn de stejar, care si-a împlinit menirea timp de câteva zeci de ani în prezent a fost înlocuita cu un turn clopotnita realizat dupa un proiect elaborat de vestitul arhitect Dorel Cordos. A realizat aleea care vine de la turn în incinta Manastirii. Aleea este pavata în beton cu lespezi de piatra si este flancvata în stânga de un zid de sprijin, iar în dreapta de un gard de scânduri, care separa gradina cladirii vechi.
     Pâruasul ce trecea sus în munte pe lânga biserica veche, acum trece pe la nord de actualele biserici ale manastirii. Aici, pâruasul ajunge într-un loc mai asezat, într-o depresiune. În acest loc, parintele staret si-a propus sa faca o pescarie. A dislocat câteva mii de metri cubi de pamânt si a realizat un mare lac pentru crapi, iar ceva mai sus de acesta unul mai mic pentru pastravi. Acesta din urma este în lucrare.
     Manastirea Moisei dispune de spatiu. Si pentru a-i da utilitatea ceruta de evolutia vietii de astazi, parintele staret a ridicat un zid de piatra bruna paralel cu Drumul Pârâului Negru ca la manastirile clasice pentru a demarca incinta manastirii. A lasat însa o portiune de teren între zid si drum, pe care a transformat-o într-o ampla parcare, care astazi este foarte necesara. Pentru asigurarea cu încalzire pe timpurile reci, manastirea este aprovizionata cu mai multe clai de lemne care stau în soare pentru uscare. Apoi este înzestrata cu centrale de mare putere care încalzesc dupa dorinta staretia si biserica mare. Mai amintim dintre împliniri ca la iluminat s-a facut schimbarea retelei electrice de la cea de suprafata la cea de subteran. Lampadarele care flancheaza aleele sint îmbracate la sol într-un fel de casute albe constrite din bârne subtiri de brad.
     O deosebita grija are parintele staret fata de monumentul istoric – biserica de molid din 1599, pentru salvarea careia a deschis o lucrare de restaurare. Prin mijloace moderne tehnice, biserica întreaga a fost ridicata mult mai sus de la fundatie veche din piatra bruta. Astfel s-au putut sapa santuri adânci în care s-a turnat o fundatie solida de beton, peste care s-a cladit o fundatie înalta de piatra. S-au înlocuit straturile vechi, putrede, cu straturi solide de stejar. Au fost înlocuite doua bârne putrede din peretele sudic, a fost refacuta sfânta masa, la care s-a pastrat vechiul trunchi de brad care a fost taiat la nivelul necesar pentru masa, când s-a cladit biserica, fiindca legenda spune ca în acel brad ar fi aparut icoana Maicii Domnului. S-a refacut acoperisul si turnul, s-a pus un ax nou pentru sustinerea crucii s-a consolidat pridvorul. Astfel cu aceste înnoiri si consolidari, biserica a fost lasata pe fundatia noua.
     Trebuie sa facem o marturisire. În câteva zile când se faceau aceste lucrari, eram la fata locului. Am constatat ca toti care au facut aceste munci erau buni crestini. Lucrau cu râvna si cu tragere de inima, de buna dimineaa pâna seara târziu. Lucrarile erau spre finalizare. Era ziua de vineri, 12 august 2011. S-a sunat pentru dejun. N-a aparut nimeni. De la bucatarie a fost anuntat parintele staret ca se întârzie venirea la masa. Parintele s-a dus în santier si a facut chemarea la masa. Oamenii lucrau barbateste cu râvna: purtau grinzi, duceai scânduri, desfaceau schelele, dar i-au spus parintelui ca nu se duc astazi la masa, fiind hotarâti sa ajune în aceasta zi drept cinstire pentru Maicii Domnului si multumire lui Dumnezeu ca le-a ajutat sa termine cu bine lucrarea.

STARET
PROTOS. TEOFIL POP